Resurse Turistice antropice

Călătorul care are prilejul să străbată zona Câmpulungului Moldovenesc va observa că aici se păstrează, în cadrul înnoirilor ce prefac radical structura aşezărilor, felul de viaţă şi mentalităţile oamenilor, autentice elemente ale tradiţiilor populare.

În ansamblu, aici, ca şi în toată zona, călătorul va distinge un imens atelier de creaţie, depozitar al artei populare tradiţionale de o valoare estetică majoră.

Arta lemnului cioplit constituie un specific al artei noastre populare. Gama variată a crestăturilor cuprinde o reţea de linii întretăiate, zigzag-uri, dar şi cercuri, rozete, linii curbe, stele, triunghiuri, pătrate, romburi şi hexagoane. Crestăturile în lemn le întâlnim pe bâte ciobăneşti, fluiere, codărâşti de coase, tarniţe, juguri, pe obiecte de uz casnic: căuşe, ploşti, tipare pentru caş, blidare şi poditoare.

Plaiurilor pitoreşti ale Câmpulungului Moldovenesc li se adaugă frumuseţea şi pitorescul costumelor ţărăneşti.

Bogăţia folclorului câmpulungean (cântecul şi doina, balada şi basmul, etc.), este expresia unor vechi tradiţii, cum sunt cântecele rituale: oraţia de nuntă şi pluguşorul, ultimele constituindu-se în datini, însoţite de anumite practici rituale din cele mai frumoase.

Botezul, nunta, înmormântarea, ca şi colindele, pluguşorul, buhaiul din seara de Ajun, capra, semănatul, reprezintă tot atâtea manifestări cu repertorii distincte, ce se transformă în grandioase spectacole populare, antrenând ca şi în alte ocazii, întreaga colectivitate.

Păstrarea datinilor, ca şi a folclorului cu valenţele unui netăgăduit limbaj poetic, dau dimensiune culturii spirituale, întregind ansamblul tradiţiilor româneşti de pe aceste meleaguri bucovinene, definind zona

Câmpulungului Moldovenesc ca o vatră etnografică de primă mărime, în care tradiţia se află la baza oricărei creaţii culte.