LOCALIZARE / ISTORIC

LOCALIZARE

Împrejmuit de culmi împădurite, în centrul Bucovinei românești, municipiul Câmpulung Moldovenesc se întinde astăzi pe o distanță de 14 km, în depresiunea cu același nume de pe cursul mijlociu al râului Moldova.

Așezat la o altitudine de 620 m, municipiul este situat în partea central-vestică a județului Suceava, la intersecția coordonatelor 47° 32′ latitudine nordică cu 25° 33′ longitudine estică.

Datorită poziției sale geografice extrem de favorabile, municipiul se află la intersecția principalelor căi de acces feroviare și rutiere, care conectează Moldova cu Transilvania și Maramureșul.

ISTORIC

„A fost odată, demult, tare demult, pe când vulturii vegheau văzduhul din înalţimi, iar zimbrii împrăştiau diamante pe nări, când ciripitul păsărilor şi murmurul izvoarelor înfloreau de cântec, la poalele muntelui Rarău si ale „Pie-trelor Doamnei”, de unde răsare ca argintul viu Izvorul Alb, a fost un iaz mare şi adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreu-nate pe atunci, iar în acel iaz sălăşluia un balaur…”

Aşa glasuieşte o legendă, consemnată de prof.Graţian Jucan în lucrarea Câmpulung Moldovenesc – Vatră folclorică (Bucureşti, 1975).Legenda spune că dintre toţi cei care şi-au încercat puterile în lupta cu balaurul doar haiducul Hălăuceanu i-a venit fiarei de hac. Răsplata sa au fost libertatea şi pamânturi, iar căutând apoi o fată şi un loc în care să se aşeze, a ajuns si în ţinutul unde astăzi e oraşul, exclamând, cu sinceră uimire : O, ce câmp lung !

Câmpulung Moldovenesc este o veche aşezare din Ţara de Sus a Moldovei – atent cercetată de istorici precum Dimitrie Cantemir, T.V. Stefanelli, Theodor Bălan cu o istorie îndelungată, ale cărei începuturi trec dincolo de datele consemnate în hrisoave.Câmpulungul şi-a avut vatra pe unul dintre afluenţii Moldovei – Valea Caselor – însă după ce vechea aşezare a fost arsă din temelii odată cu trecerea tătarilor, oamenii s-au statornicit pe valea Moldovei, pe locul numit şi astăzi Capu Satului.

Mica localitate de aici a atras alte aşezări în preajmă şi a fost rând pe rând: centrul unei uniuni de obşti săteşti, în care locuitorii munceau în comun, stăpâneau împreună vitele, oile şi păşunile, se apărau laolaltă de sălbăticiunile munţilor şi năvălirile duşmane, capitală a unei formaţiuni politice prestatale, unde, potrivit legendelor, au poposit venind dinspre Maramureş şi Dragoş, descălecător în ţărişoara aşezată mai jos, pe valea Moldovei, la Baia, şi Bogdan I, întemeietorul statului feudal de sine stătător al Moldovei: iar apoi, centru al“ţării” sau ocolului, cu regim special în aproape toată epoca medievală.

Prima atestare a Cîmpulungului Moldovenesc apare într-un document din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun, prin care Mănăstirea Moldoviţa primea satul Vama, situat mai jos de “satul Cîmpulung”. De atunci Ocolul Cîmpulungului Moldovenesc apare frecvent în documentele epocii, în hrisoave şi urice din vremea lui Ştefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareş, care dăruiesc mănăstirilor munţi şi văi din ţinutul ocolului.

Naşterea, dezvoltarea şi evoluţia în timp a aşezării Câmpulungului Moldovenesc au fost favorizate de poziţia geografică, de bogăţiile solului dar mai ales de dârzenia şi hărnicia oamenilor, vestiţi oieri şi crescători de vite, neîntrecuţi meşteşugari într-ale lemnului, vânători, dulgheri, cojocari.