Partea superioară a masivului Rarău adăposteşte una dintre cele mai interesante rezervaţii geologice din Bucovina, formată din clipe de calcare aptiene, ruiniforme, de mărimi variate: Pietrele Doamnei; Pietrele Doamnei se dezvoltă între cotele 1550 m şi 1648 m.
Stâncile Pietrele Doamnei sunt calcare cu încrustaţii de corali, alge, amoniti, şi alte elemente care alcătuiau mari recife acum 140 milioane de ani, în perioada cretacică, când acest teritoriu era acoperit de apele calde ale oceanului.stancile pietrele doamnei
Datorită mişcărilor tectonice, cu timpul, marea s-a retras, iar recifele au fost ridicate la suprafaţă, fragmentându-se şi dând naştere peisajului sălbatic, atât de caracteristic.
Aspectul inedit al stâncilor, fără seamăn în Carpaţii noştri, a determinat declararea lor ca monument al naturii creîndu-se rezervaţia geologică, ce adăposteşte pe lângă o floră caracteristică, care cuprinde specii ca: floarea-de-colţ(Leontopodium alpinum), muşchiul de tip Sphagnum şi arginţica (Dryas octopetala), bulbucii (Trolius europaenus), garofiţa sălbatică (Dianthus callizonus) şi o faună lepidoptologică bine reprezentată, asupra căreia prof. I. Nemeş întreprinde valoroase cercetări, descoperind două specii noi pentru ţara noastră: Cnephasia articolana H.S. şi Chloroclysta citrata f. strigulata F.
 

Codrul secular Slătioara, rezervaţie naturală, în care se pot admira exemplare de brad şi molid cu diametrul de peste 1 m, înălţimi de circa 50 m, vârste ce depăşesc 400 ani şi specii floristice rare, ocrotite de lege (papucul doamnei, specii de orhidee
, floarea de colţ, vulturica ş.a.);
at_slatioara3

Codrul secular Giumalău, rezervaţie naturală în care sunt ocrotite exemplare seculare de molid şi specii floristice rare (clopoţei, degetăruţul, creţişoare ş.a.);
codrul-secular-giumalau-i

Rezervaţia Todirescu, cu caracter floristic, adăposteşte monumente ale naturii, precum specii de genţiane, podbalul de munte, volvoticul, ş.a;
Piatra Buhei, rezervaţie geologico-geomorfologică, pe Valea Pârâului Alb, în imediata apropiere a municipiului;
Cheile Moara Dracului, rezervaţie geologico-geomorfologică, cu o lungime de circa 70 m şi lăţime medie de 4-5 m, foarte spectaculoase, cu pereţi înalţi şi numeroase surplombe;
Rezervaţia paleontologică Stratele de Pojorâta, cunoscute şi sub numele de „stratele cu Aptychus”, cu fosile din grupa amoniţilor, de vârstă jurasică, situată în cheia de la Piatra Străjii, la ieşirea din municipiu, în versantul drept al Moldovei. Atractii turistice
La vest de intersecţia DN 17 Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei cu calea ferată, în apropiere de Gura Sadovei, se afla o rezervaţie geologică ce cuprinde cele mai vechi sedimente cunoscute sub numele de strate de Pojorâta” sau „clipa triasică de la Pojorâta”.
Acestea reprezintă aflorimentele cele mai importante ale faciesului „Strate cu Aptychus” din Carpaţii estici, uşor accesibile pentru specialişti. Aflorimentele sunt bine deschise şi prezintă strate intens cutate cu resturi de Aptychus şi tipuri noi de roci variate: microconglomerate, gresii micacee, marne calcaroase roşii-violacee sau cenuşiu-verzui, calcare cu noduli de silex, etc.
Cunoscând importanţa deosebită ale acestor clipe, exploatarea lor este interzisă, fiind declarate monumente ale naturii. Accesul la această rezervaţie geologică se face direct din DN17.